Ce artiști am descoperit în 2017

Să fie muzică! Și a fost. În aproape fiecare zi din 2017. Live, la căști, la boxe, prin cluburi sau pe acasă. Cu dans sau fără. 365/365, 12/24. Altfel nu se poate.

Mai jos am adunat câțiva artiști pe care i-am descoperit *singură sau cu ajutorul prietenilor* anul care tocmai a trecut. Veți găsi genuri de muzică diferite care transmit, desigur, stări de spirit diferite. Ordinea lor este total aleatorie. Enjoy!

Yaeji 

Am fost un pic sceptică în ceea ce privește muzica coreencei-americancei Yaeji la început, dar nu foarte mult timp. A scos un EP foarte bun spre finalul anului trecut și m-a prins destul de tare stilul ei muzical ciudățel, dar foarte interesant.

Este clar una dintre aparițiile cele mai reușite dpdv muzical ale lui 2017. De urmărit.

BICEP 

Dacă în 2017 m-am îndrăgostit de o nouă trupă, aceasta a fost BICEP. Chiar dacă i-am descoperit abia în cea de-a doua jumătate a anului (cu o altă piesă decât cea de mai jos), este muzica pe care aș dansa la orice party la care aș merge. Citez de pe site-ul lor, muzica pe care o compun este: house disco funk techno italo cosmic. Dacă vă regăsiți în vreuna dintre genurile (care pot fi de asemenea și stări) astea, cu siguranță o să vă placă și vouă.

Încă mai sper să apară pe lineup-ul de la Electric Castle. Rămân în top pe lista mea de to see de anul acesta.

Jordan Rakei 

Am ascultat o altă piesă de-ale lui, random, într-un playlist pe Deezer. Prima oară am ignorat-o cu desăvârșire, era doar încă o piesă într-un playlist. Când tot din întâmplare am dat a doua oară peste ea, mi-a plăcut. Și astfel l-am căutat pe Jordan Rakei și am început să ascult ultimul său album, Wallflower, care mi-a plăcut și din care am rămas cu această piesă.

P.s.: Printre puținii artiști din Noua Zeelandă pe care îi ascult.

Four Tet

A doua descoperire importantă a acestui an a fost Four Tet, artistul englez care a mixat la un moment dat și în deschiderea Radiohead și care compune muzică de peste 20 de ani. Da, veți spune: cum?! Nu știai remix-urile lui? Cred că i-am acordat prea puțină importanță până în momentul în care am descoperit acest ultim album, New Energy, pe care l-am ascultat cap-coadă de câteva ori bune.

De asemenea, aștept ca unul dintre festivalurile de la noi (Electric Castle, can you hear me?) să-l pună în lineup-ul de anul ăsta.

Fatima Yamaha 

Te-ar putea induce în eroare numele. Nu este vorba de o doamnă, deși mi-ar fi plăcut, ar fi fost mai exciting. Este vorba despre un domn de 43 de ani din Olanda, pe numele lui Bas Bron. Pe el mi l-a “aruncat în brațe” un băiat de care m-am și îndrăgostit anul trecut și care mi-a deschis apetitul pentru mai multă muzică electronică, inclusiv Fatima Yamaha.

Și piesa asta sună într-un fel. Also, l-am pus bine pe lista mea de to see din 2018.

Satin Jacket

31 august 2017. Îmi amintesc foarte bine seara aia din varii motive. Unul dintre ele este că am descoperit piesa de mai jos la un Shazam distanță în timp ce băieții de la Juicy Trip aniversau un an de muzică împreună și bucurau oamenii cu piese ca asta.

A tot fost #perepeat o perioadă, apoi am mai descoperit și alte piese de la ei. Sunt clar de urmărit pentru pasionații de electronic/dance.

L’Impératrice

Era deja toamnă când descopeream piesa asta, dar o toamnă suficient de timpurie încât să mă facă să mă gândesc încă la vară. Se pare că în 2017 am avut o pasiune pentru francezi. L’Imperatrice m-au cucerit cu piesa de mai jos, dar nu numai. Apoi am mai descoperit Sonate Pacifique și Erreur 404 și mi-au plăcut la fel de mult.

Pe 2 martie își lansează și primul album. Abia aștept! Plec în căutarea lor.

Fkj

Cred că este imposibil să nu-ți petreci timpul prin youtube sau chiar pe facebook și să nu fi dat de piesa asta până acum. Sigur, este o colaborare foarte interesantă și captivantă, însă la fel de interesant este și genul de muzică pe care îl compune Fkj, tot francez la origine. Albumul lui de debut a apărut chiar în 2017, așadar nu pot spune că l-am descoperit prea târziu.

Dați-i măcar o ureche, o să vă placă.

Zammorian

Printre toate numele de mai sus, care sunt internaționale, s-a alăturat și o trupă din România: Zammorian. Pe ei am avut ocazia să îi ascult într-o cameră de studio, undeva prin decembrie. Au un show de lumini incredibil, iar toată combinația asta îți dă o stare din care cu greu mai ieși. Ai vrea să rămâi la fel de pătruns pentru mai multă vreme.

Cred că dacă aș conduce, muzica asta ar fi perfectă pentru haosul din trafic.

Yellow Days

Una dintre obsesiile mele de final de an a fost puștiul din Manchester, George Van Den Broek, care are doar 18 ani (!). Simt că nu am apucat să-l ascult suficient de mult, l-am descoperit destul de târziu în an, dar m-a prins foarte tare cu această piesă. E genul de muzică pe care o asculți și te împinge în a fi cât mai sentimental. Și nu știu dacă un sentimental fericit.

Las aici versul ăsta, ca să înțelegeți: Decided that kissing you is just bad for my health. 

Slowdive

E suficient să asculți doar o piesă de la Slowdive, ca să, întocmai cum le spune numele, slow dive în restul muzicii lor. Cu o pauză de 22 de ani, s-au întors în luna mai a anului trecut cu un nou album, care sună minunat. Este mai degrabă un rock ambiental, dar foarte plăcut.

Recomand spre ascultare piesa Slow, o găsiți pe Deezer, prima de pe noul album.

Bob Moses

Aproape că uitasem de Bob Moses. Pentru că nebănuite sunt căile internetului și ale shuffle-ului de pe youtube, am descoperit și piesa de mai jos, odată cu trupa din Canada, activă din 2012, aparent.

Se va lăsa cu repeat pentru că sună foarte bine.

The Blaze

Descoperirea se-ntâmpla tot într-un playlist Deezer, cred că pe undeva prin noiembrie-decembrie. Suna foarte bine piesa, așa că am oprit ce făceam și am verificat să văd cine cântă. The Blaze, pe numele lor, doi veri francezi care nu numai că compun o astfel de muzică, dar și regizează niște videoclipuri foarte faine.

De ascultat întreg albumul lor, Territory.

Beach House

Dream pop. În acest gen muzical se încadrează Beach House care a avut câteva piese care au stat pe repeat anul trecut. Ultima care mi-a rămas în minte și pe care cumva o știu pe de rost este Space Song. Într-adevăr, de îndată ce asculți muzica lor îți dorești să fii undeva la mare, într-o casă și să stai pe nisip, privind marea.

Cred că este muzica pe care aș recomanda-o înainte de somn. E foarte liniștită.

Warhaus

De Balthazar am tot auzit în ultimul an – l-am ascultat chiar și live pe J.Bernhardt, unul dintre membrii trupei, iar tot anul ăsta am descoperit și proiectul celuilalt membru al trupei, Maarten Devoldere, care se numește Warhaus. Iar piesa de mai jos este poate una dintre cele mai sentimentale piese descoperite în acest an.

Acel sound un pic à la Leonard Cohen, în combinație cu versurile care transmit foarte mult. De ascultat când mai ales când sunteți într-un impas sentimental.

Posibil să mai fi sărit pe cineva din listă, dar dacă-mi amintesc, completez pe parcurs. De asemenea, ar fi drăguț să-mi spuneți și ce artiști ați descoperit voi în 2017. Poate vor fi noi noi obsesii pentru mine în 2018. 

Photo credit: Pixabay

Comentezi?

comments

Add Comment