Reședința de o viață: Calbor

La 7 km de Făgăraș, în județul Brașov, se întinde un platou de lumină, o porțiune de rai, pământul pe care nu-l mai dețin decât până mâine seară, dar care m-a bucurat și m-a însuflețit. Se numește Calbor și este oaza de liniște în care-ți dorești să dispari măcar pentru câteva zile.

Miercuri, undeva aproape de apus, am ajuns aici, unde ne-au primit foarte atent cei de la Pensiunea 249 Calbor County, singura pensiune pe care o găsești în zonă. Am rămas surprinsă să văd cât de mic este satul Calbor. La o căutare rapidă pe Wikipedia, am descoperit că sunt 245 de locuitori. Câteva case, un magazin mic undeva la mijlocul satului, și niște câini lătrând în curți în care se ascund aproape numai bătrâni. O biserică se înalță deasupra satului, iar astăzi se aude slujba. E sâmbătă și nu e aproape nimeni pe ulițele înguste, doar casele stau cuminți de-o parte și de cealaltă.

Într-una dintre casele de pe ulița care duce spre biserică, am intrat și eu. Acolo am găsit-o pe Viorica Cristea, o bătrână de 82 de ani, cu care mi-a făcut cunoștință chiar unul dintre copiii ei. Am intrat în curte. Azorel m-a lătrat speriat. Sprijinită într-un băț, bătrâna s-a apropiat de mine. Era rușinată de faptul că cineva a venit să o fotografieze și să-i fure un pic din viața din Calbor de care nu s-a despărțit niciodată.

viorica

–          De cât timp locuiți în Calbor?

–          De când mă știu.

–          Nu ați plecat niciodată de aici?

–          Nu.

Doamna Viorica mi-a spus că a lucrat la magazinul din sat și la CAP, era vânzătoare. Asta a făcut o viață-ntreagă. Când am întrebat-o despre copii, a zis că unul e în cimitir, apoi mi l-a arătat pe cel de lângă ea, și a mai spus că mai are o fată, dar în același timp, aproape că a început să plângă, așa că am spus repede, “haideți să vă mai fac o poză”, ca să evităm momentul neplăcut. A zâmbit cu ochii-n lacrimi și mi-a mulțumit.

Pe drum spre magazinul satului, l-am cunoscut pe domnul Costică Mândreanu.  După cum îi spune numele, domnul Costică e un mândru pensionar în satul Calbor de aproape 10 ani, care mi-a mărturisit că trăiește liniștit și în timpul lui liber, bate clopotele la biserică.

costica1

–          Ce ați făcut în Făgăraș înainte să veniți aici?

–          Am muncit.

Scurt și simplu, când l-am întrebat dacă e căsătorit, mi-a spus că da, dar nu are copii, moment în care privirea lui s-a îndreptat către pământ și am simțit că am atins corzile unei viori care nu mai fusese de mult acordată.

În Calbor am descoperit oameni singuri, dar mulțumiți de viața lor. Am descoperit oameni care nu au plecat din locul lor de naștere niciodată, iar pe mine asta mă înspăimântă. Mi-e frică de singurătate, mai ales de cea a sufletului.

Despre neputință și durere, găsiți un articol foarte bun pe blogul Cristinei.

TFB8 este un eveniment organizat de Foto Union și Calbor Country Club, cu sprijinul Silva,ToyotaDacia Plant și De altădată.

_____________________________________________________________________________________

Au mai scris din TFB8 – Cosmin, Șuțu, GeorgianaDamian, Oana, Byron, CorinaAriel, Mugur.

Comentezi?

comments

Add Comment