În sfârșit ! 21 noiembrie. Am așteptat seara asta din momentul în care s-a anunțat evenimentul. Eram nerăbdator. Aveam și de ce. Am urmărit cu atenție ascensiunea norvegianului minune încă din 1 ianuarie, când stăteam dimineața şi beam o cafea, nimeni nu zicea nimic şi se auzea doar remix-ul pe piesa lui Ed Sheeran în fundal. Totul a început, în mod surprinzător cu o zi înainte, când am fost să văd The Hobbit care are (după cum bine știți) pe coloana sonoră varianta originală a melodiei. Am ajuns acasă și în timp ce căutam melodia, am dat din greșeală peste varianta remixată a lui Kygo care mi-a picat cu tronc. De acolo a fost foarte ușor sa-mi conving prietenii sa asculte melodia. O dată la 5 minute, se ridica cineva şi fără a primi vreo instrucţiune sau cerinţă din partea vreunuia dintre noi, punea din nou aceeaşi piesă.
Am intrat în sala din Casa Presei pe muzica lui Thomas Jack. Recunosc că nu l-am prins de australian încă de la începutul setului său și-mi pare rau de asta. Dar a fost un warm-up foarte bun care a pregătit publicul pentru ce avea să urmeze. Genul Tropical House pe care-l promoveaza și el, dar și Kygo, s-a potrivit perfect.
Publicul a explodat în momentul în care s-a auzit prima lui melodie, chiar melodia care m-a facut să-l urmaresc, I See Fire. A fost foarte placut să vad cum publicul știa versurile și toți cei care erau acolo au mai avut contact cu muzica lui. În sfârșit am înțeles de ce întreaga comunitate EDM îl vede pe Kygo ca fiind următoarea stea a muzicii electronice. Și pe bună dreptate. Întregul set a fost piperat atât de remixuri proprii cât și melodii ale altor artiști (un cover al melodiei Crazy a celor de la Gnarls Barkley). Toate au având un vibe de vară care te purta cu gândul pe plajă, vrednic de Endless Summer Tour. Iar ultima jumătate de oră a fost un adevărat tur de forță. Cut Your Teeth, Miami 82, Younger, Often și în final, Sexual Healing, toate ținând publicul în mișcare. Ne-am fi dorit să nu se facă ora 3 și Kygo să nu coboare de pe scenă. Am fost la destule concerte și festivaluri până acum, dar trebuie să recunosc că ora și jumătate petrecută în compania muzicii lui a fost o experiență ce m-a făcut să vreau să particip din nou la un concert de-al lui. Pălaria jos în fața celor de la The Fresh pentru organizare.
(guest post – Bogdan Bărdășan)
A trecut aproape o săptămână de când am fost la concertul lui Kygo. Am voie să spun concert, nu? Am ajuns în jurul orei 00 la Casa Presei. Încă nu era plin, dar locul se ocupa pe măsura ce trecea timpul. Mi-a plăcut foarte mult set-ul lui Thomas Jack, am și dansat, chiar dacă e mai ciudat să te miști pe muzică atunci când ești singur.
Apoi m-am întâlnit cu Panda și cu fetele lui și am rămas cu ei. Ce nu v-am spus e că atunci când stăteam la coadă la garderobă (da, atât de multă lume a fost) l-am văzut pe Kygo ducându-se în spate, unde avea să se pregătească pentru două ore de nebunie. Blonduț, simpatic, exact ca un copil. Și-a făcut apariția la pupitru pe la ora 1 și un pic și a început seara cu I See Fire. Lucru care mi-a readus zâmbetul pe buze. Știam eu de ce mă duc acolo. Mie mi-ar fi plăcut să dureze mult mai mult totul, dar cred că a fost suficient încât să mă facă să-mi doresc să-l mai ascult o dată live, așa cum spunea și Bogdan.
Thomas Jack a spus a doua zi după concert: “Man, this gig was fantastic. It’s the best me and Kygo had together. The crowd, the energy and all the ladies in the front…”
Ca o concluzie, mai vreau la evenimente din astea. Și se pare că Kygo nu a fost chiar ultimul “concert” pe anul ăsta. Mai urmează Chinese Man, care se aude live în Colectiv, mâine seară, începând cu ora 22. Recunosc, Chinese Man am ascultat mai puțin, dar asta e o muzică pe care atunci când o asculți trebuie să ai o anumită stare, e muzică eliberatoare de minte și suflet. Word.
Așadar, Chinese Man. Mâine seară. Colectiv.
Biletele le găsiți la intrare la prețul de 40 lei.
p.s. mulțumesc Pandutzu pentru poze!
